Elysee Gallery – o nouă destinație pentru rafinament
February 12, 2016
P.S.: I… you!
February 23, 2016

Frumusețea prin ochii lui Brâncuși

”Artistul trebuie să știe cum să scoată ființa care este în materie.” Constantin Brâncuși

La Coloana InfinituluiConstantin Brâncuși este unul dintre sculptorii care m-au fascinat încă de mică. Aveam o carte în bibliotecă despre viața lui, pe care am răsfoit-o inițial pentru că mi se părea impozantă ca aspect. Apoi m-au captat imaginile cu operele sale, ca apoi să descopăr viața unui artist scrisă, cu siguranță, mult mai simplu și mai concentrat decât a fost de fapt. Mi s-a părut tristă și îmi amintesc cum întrebam de ce Brâncuși a fost mai apreciat în străinătate decât în țară. Drama intelectualului care putea fi ușor creată ca un curent literal avea să fie viața lui Brâncuși. Un artist de care ne aducem aminte mai ales de ziua lui, pe 19 februarie, dar mai puțin de implicarea pe care a avut-o în artă. E drept, toți știm de Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului. Până și Karl Lagerfeld vorbește despre ”Muza Adormită” ca fiind piesă sa favorită de artă și cât de mult îl inspiră.  Însă Brâncuși a făcut mai mult de atât.

O vizită în Târgu Jiu îți va explica de ce natura e locul perfect pentru operele sale. Expuse între cer și pământ, în bătaia ploilor și vântului, ca apoi să fie mângăiate de soare, creează acest cumul de reprezentații ce explică cel mai bine emoția unui creator de artă. Dincolo de admirația trecătorilor, operele lui Brâncuși sunt ca un bătrân cu multe povești despre frumos și corect, despre viață cu bune și rele, o poveste, pe care, dacă o ascultăm cu atenție, vom observa că e despre noi.

Când am vizitat expoziția ce îi purta numele, din cadrul MNAR, am încercat să analizez cu răbdare fiecare creație. Neregularitățile naturale ale materialului sau finețea tăieturii nu îi spun multe unui necunoscător în sculptură, dar unui iubitor de frumos îi vorbesc multe. Practic, e absurd să întrebi ce a vrut artistul să spună, pentru că arta e de fapt o oglindă în care tu vei proiecta o emoție. Vei crede că e a artistului, dar e de fapt a ta, iar el doar a creat oglinda potrivită.

În cadrul expoziției, s-a aflat bine protejată ”Cumințenia pământului” – o sculptură care e reușit printr-o campanie bine gândită să adune oameni, să ne facă mai conștienți de puritatea valorilor vechi, mai ales pentru că ne aflăm într-un moment în care valoarea a devenit interpretabilă și influențabilă. Dar, în final, ”Cumințenia pământului” a rămas o operă pentru noi, dar niciodată a noastră.

”Sunt idioți cei care definesc munca mea ca fiind una abstractă. Și totuși, ceea ce numesc ei abstract este de fapt mai realist. Ceea ce e real nu este aspectul, ci ideea, esența lucrurilor.”Constantin Brâncuși

Nu o să concentrez viața și cariera lui în câteva rânduri, însă o să menționez câteva detalii pe care trebuie să le știi despre Brâncuși.

Știai că:

  1. Brâncuși a plecat pe jos la Paris. După ce a studiat arta la Craiova și la București, unde și-a vândut chiar și moștenirea ca să se poată întreține și după o serie de lucrări vândute și apreciate îndoielnic, Brâncuși  se hotărăște să plece la Paris. Acceptă să creeze bustul medicului Carol Davila, pentru a primi banii necesari ca să plece, dar ce să vezi, în urma unor aprecieri superficiale făcute monumentului, Brâncuși primește doar o parte din banii promiși. Însă, artistul primește în același timp argumentul final care să-l motiveze să plece la Paris chiar și la pas.
  2. Deși era cunoscut ca patriarhul sculpturii moderne, Brâncuși a fost un artist complet, exprimându-și viziunea creativă atât în pictură cât și fotografie.
  3. Stabilit la Paris, locul unde a reușit să-și manifeste liber creativitatea, dorul de România tot ardea în sufletul său. De aceea, Brâncuși alegea să trăiască în continuare simplu, ca și cum ar fi în țara natală. De la haine, la atelierul care era construit ca o casă țărănească din Oltenia, cu mobilă din lemn creată chiar de el, până la mâncarea tradițional românească, pe care obișnuia să o gătească și pe care o ofera și musafirilor, totul reflecta România. Mai mult, cânta la vioară melodii populare românești, ca să-și elibereze dorul de casă.
  4. Era prieten cu artiști importanți ca Marcel Duchamp, Fernand Léger, Henri Matisse, Amedeo Modigliani și Henri Rousseau.
  5. La New York a primit confirmarea supremă a talentului său, încă de la prima expoziție din 1913, la Armony Show, unde a prezentat cinci din operele sale. Apoi, popularitatea lui a crescut de-a lungul anilor. ”Fără americani, nu aș fi putut crea asta sau chiar nu ar fi existat”, declara Brâncuși ziarului Times în 1955, când muzeul Solomon R. Guggenheim celebra o retrospectivă a operelor sale.
  6. Prima versiune a Coloanei Infinitului a fost realizată în 1918, la o dimensiune mică, ca o reprezentație a conexiunii dintre cer și pământ.
  7. Abia în 1937-1938 realizează, la solicitarea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, ansamblul:  Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului.
  8. Confirmarea talentului în România a întârziat. Abia în 1964 Brâncuși a fost „redescoperit” în România ca un geniu național și, în consecință, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Masa Tăcerii, Coloana Infinitului și Poarta sărutului a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac și fusese foarte aproape de a fi fost dărâmat.
  9. Înainte de moartea sa, Brâncuși a lăsat moștenire o colecție cu operele sale Muzeului Național de Artă Modernă din Paris, cu singura condiție ca studioul său să fie reconstruit exact la fel. În prezent, atelierul reconstruit se află în apropiere de Pompidou Center din Paris, îndeplinind astfel dorința lui Brâncuși.

”În timpul copilăriei, am dormit în pat. În timpul adolescenţei, am aşteptat la uşă. În timpul maturităţii, am zburat înspre ceruri.”Constantin Brâncuși

Operele lui sunt evaluate la sume astronomice, însă talentul său a rămas ca o semnătură infinit valoroasă pentru artă și pentru România.

La mulți ani în artă, Constantin Brâncuși!

Foto: arhiva personală/brucesilverstein.com/designartmagazine.com/guggenheim.org/theartstory.org