Lilly-Rose Depp – noua imagine Chanel No. 5 L’Eau
May 24, 2016
1 iunie pentru un adult
June 1, 2016

Iartă-mă, dar nu-mi pasă!

Am vrut să scriu un text despre altceva și după jumătate de pagină i-am dat delete. Dar nu-mi pasă! Acum îți scriu despre cât de puțin îmi pasă. Da, vreau un articol despre cât de puțin îmi pasă, pentru că se scriu prea multe despre ”cât de mult ne pasă” de chestii și de fapt n-ar trebui să ne pese atât de mult sau ne pasă mai puțin decât credem sau ne pasă pentru că așa e politically correct. Ei, mie nu-mi pasă. De ce anume?

Păi…
Nu-mi pasă de faptul că a devenit un trend să scrii pe Facebook și când respiri.
Poate oricine să o facă și probabil dacă cineva ar scrie ”By the way, în acest moment respir – feeling happy” i-aș da cu drag un like. Ar merita postarea asta.  Dar nu-mi mai pasă atât de tare să exist atât de mult acolo și mai puțin aici. Îi cunosc importanța și apreciez existența lui ca instrument de promovare, mai ales că face parte din activitatea mea profesională, dar pe profilul meu pun ce cred că e cool to share. Ce aș arăta cu degetul pe stradă și aș spune ”uite, ce frumos!”, acum o spun public cu o poză. Dar nu e locul unde afli cum sunt. Acolo nu e nici 25% din ce sunt. Dar acel 25% prezent chiar mă reprezintă, nu e o imagine pe care vreau să o promovez. Pentru că, sincer, dacă vrei să fii un Facebook  Socialite e ușor. Dar e așa frumos să nu-ți pese! Pe bune! Încearcă!

Nu-mi pasă că trebuie să mă trezesc dimineața, dacă beau o cafea bună, relaxată.
Și când spun bună, mă refer la aia abia râșnită, de calitate bună. După prima cafea zâmbesc mai larg decât după ultimul task bifat. Nu-mi pasă nici ce mail-uri am, nici cine și ce a postat pe Facebook etc. Îmi beau cafea și după ce o termin începe ziua. Cafeaua mea e vis, după ce o beau mă trezesc!

Nu-mi pasă dacă cineva crede că lumea e rea și nasoală și d-aia e trist.
Știi de ce? Pentru că, gândind așa, va fi mereu nefericit și așa va fi și dacă mie îmi pasă sau nu. Îl compătimesc și aș vrea să-l ajut.  Dar când nu-ți asumi responsabilitatea nefericirii tale, de ce ți-o asumi pe cea a fericirii?  Dă o bere când ai o reușită și spune ”mulțumesc!”. Poți?

Nu-mi pasă când un așa zis specialist se dă specialist, mai ales atunci când nu are argumente!
Mda! Mă enervează la început, apoi îmi dau seama că în stilul ăsta va avea nevoie de specialiști. Așa că e de bine! Bucură-te de ”așa ziși specialiști” și continuă să crezi că tu mai ai de învățat ca să fii cel mai bun specialist! Va avea nevoie de tine, curând! Dar oare, tu vei mai avea nevoie de el?

Nu-mi pasă câ ”rețelele de socializare dau drept de cuvânt unor legiuni de imbecili care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin, fără a dăuna colectivității.”, așa cum zicea Umberto Eco. Mă enervează, dau unfollow sau unfriend și am rezolvat problema. Apoi, mă amuz! Cu ce schimb dacă îmi pasă? Facebook-ul lor nu e ”ca cafeaua mea”!

Nu-mi pasă de faptul că lipsa bunului simț e confundată uneori cu puterea.
Te ajută să triezi oamenii mai ușor.

Nu-mi pasă dacă blogul acesta va fi citit mult sau puțin, ci îmi pasă să fie citit de oameni care rezonează cu el.
Mi-ar fi simplu să fac un blog care să vândă. Experiența m-a învățat. Fără o modestie falsă, chiar am reușit în viața mea să creez strategii pentru site-uri care să le crească traficul bine de tot. Dar am preferat ca acest blog să mă reprezinte și nici eu nu rezonez cu toată lumea. Ce să-i faci!

Și aș putea continua mult. Ideea e că îmi pasă să fiu fericită. Fără bulshituri moraliste din cărți de dezvoltare personală.  Îmi pasă să mă bucur de viața asta la care nu vreau să fiu ca un invitat la o petrecere în care mi se impune dress-code-ul, locul la masă și muzica pe care să o ascult. Vreau o viață ca o petrecere în cinstea mea. Și pentru asta trebuie să-ți pese mai mult de tine, păstrându-ți dreaptă coloana vertebrală, să fii mai atent la tine și să nu-ți mai pese atât de mult de lucrurile care nu merită.

Color your day with beauty ink!